Cu Superman la psihiatru!

Fetelor, rămâneți cu mine până la sfârșit... :)

Mă amuzam recent de ”dependența” bărbaților de orice vârstă față de un erou! De cum fiecare manifestă un atașament față de un Superman, un Batman, un cuceritor din Stăpânul Inelelor, sau să nu uităm... Războiul Stelelor! Doamne ferește, noi, beneficiarele emoționale ale iubirii unui astfel de bărbat să exprimăm altceva decât profund respect pentru ”idolii” lor! Și, fir-ar, nu înțeleg cum își găsesc doar eroi in costume strâmte, cu măști ciudate și pelerine de o cromatică îndoielnică! Înțeleg că Superman se poate bate cu toată planeta de rău-făcători, poate da timpul înapoi, poate cu lejeritate să invite o femeie la o plimbare de după-amiază pe orbita Planetei daaaaar, îi este imposibil să își recunoască identitatea! Și sentimentele! 

Nu vi se pare ciudat cum toți ”eroii” ăștia cu super puteri care doboară balaurul,  sunt niște încorsetați emoțional? V-ați întrebat de ce poartă costume și măști?

Impresia mea e că atunci când scrii mare SUPERMAN pe piept, acoperi semnul UȘOR INFLAMABIL. Și da, uneori e mai ușor să protejezi o planetă decât să îți protejezi emoțiile. Și poate că e mai ușor să te bați cu monștrii decât să îi spui femeii pe care o iubești ce simți. Ah, și marea mea dilemă: de ce naibii aleg să moară pentru visul lor, in loc să și-l trăiască?
Toți eroii, ajung la un moment dat în situația in care aproape mor. Și care e primul lucru pe care îl fac după ce se hotărăsc ca nu (mai) mor?! Se duc la EA! Și când ajung la ea, (asta e singura parte pentru care femeile merg la filme cu eroi!) confesează ceea ce ei oricum simțeau de la începutul filmului, dar cum sunt eroi cu super-puteri, se lupta cu tot ceea ce nu recunosc: sentimentele lor - primul inamic de temut! 

Ei și uite cum ne trezim noi niște Lane nesigure, cu margarete în mână, preocupându-ne de ”ne iubește/nu ne iubește” și sperând că într-o bună zi el își va da costumul jos, recunoscând toate semnele pe care până atunci noi le interpretasem corect: ne iubește! 

Și-acum să ne uităm la eroinele noastre, care nu poartă costume și nici măști, dar abuzează de sentimente, emoții și trăiri, (poate si pantofi scumpi!) care să se oprească fix în super scutul unui Captain America! 

And I couldn't help but wonder... ce ne face să rămânem acolo, așteptând ca domnul Erou să realizeze că nu trebuie sa salveze Planeta, ca sa ne impresioneze! Uneori, e suficient sa fim salvate de emotiile, trairile, dragostea si chiar lacrimile lor! Uneori, ne simtitm salvate vazandu-le super-puterile prin faptul ca isi arata vulnerabilitatile, ca le e teama ca putem pleca, sau ca... putem ramane! :)